Dispozitivele de apărare fluvial și maritimă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Subdetașamentul Sulina comanda batalionul 16 infanterie marină, artileria de coastă, o baterie cu 4 tunuri, calibru 120, o baterie cu trei tunuri, alibru 101,6 mm și două secții calibru 13,2 mm.

România avea în dotare 7 monitoare: I.C. Brătianu, L. Catargiu, A Lahovary, , M. Kogălniceanu, , Basarabia, Bucovină, Ardeal. Dintre acestea, șase erau modernizate și aveau un grad de eficacitate sporit față de cele sovietice, atât în ceea ce privește protecția cât și în ceea ce privește gurile de foc.

Apărarea litoralului a revenit „Diviziei de Mare”, care avea în componența sa Forța Navală Maritimă:  distrugătoarele – NMS Regele Ferdinand, NMS Regina Maria, NMS Mărășești, NMS Mărăști; canonierele – Lt.cdor Stihi Eugen, cpt. Dumitrescu, Slt. GhiculescuIoan; torpiloare – Năluca, Sborul; nave postmine –Amiral Murgescu, Durostor; Grupul submarin și vedete torpiloare- Constanța, Delfinul Vijelia, Viscolul, Viforul; crucișătoare auxiliare- Dacia,…